Ascultati LIVE Kiss FM!!!!

.

Creste rata sinuciderilor in randul soldatilor americani

Publicat de Criss


Pe măsură ce tentaculele americane se întind pe glob, sute şi mii de bărbaţi, femei şi copii cad sub şenilele tancurilor. Dar chiar şi cei din interiorul tancurilor mor, de multe ori de propriile lor mâini, atunci când se întorc în cazărmile de pe solul SUA.

Conform Washington Post, 143 de soldaţi americani s-au sinucis în 2008, cel mai mare număr din cele 3 decenii de când acest indicator se înregistrează. Dar anul acesta cifrele acestea par că vor fi complet depăşite, fiind încă multe luni până la sfârşitul anului şi deja 141 de sinucideri. Această situaţie are un efect negativ asupra moralului armatei americane. 

„Cel ma frustrant lucru este încercarea de a găsi o cauză”, a declarat Generalul Peter W. Chiarelli către Comitetul Senatului Forţelor Armate pe 30 iulie.

Unul dintre lucrurile uimitoare pentru forurile superioare ale armatei este fatul că şi rata sinuciderilor printre rezervişti este în creştere. Anul trecut, armata SUA a totalizat un număr de 79 de sinucideri în rândurile militarilor activi şi 32 în rândul rezerviştilor, în cel de-al 6-lea an al războiului din Irak şi pe fondul creşterii activităţilor militare din Afganistan, unde trupele luptă din 2001.

Deşi nu sunt implicate direct în luptă, femeile soldat nu sunt imune la tendinţele de sinucidere. 4 dintre cele 141 de sinucideri „reuşite” de anul acesta sunt în rândurile femeilor.

Se pare că durata şi frecvenţa crescute ale campaniilor din Irak şi Afganistan, împotriva unui inamic care pare să renască, contribuie la creşterea stresului în rândurile militarilor, în timp ce morţile în rândul civililor duc la creşterea sentimentelor de vină şi dezgust între soldaţi.

35% dintre sinucideri sunt în rândurile celor care s-au întors din zonele active de conflict. Şeful Statului Major, Amiralul Mike Mullen, a declarat pentru Express-News că trebuie să existe o legătură între participarea la conflict şi ratele de suicid în creştere.

În timp ce Preşedintele Barak Obama angajează tineretul ţării sale între-o continuă ocupaţie a Afganistanului, se pare că şi mai mulţi soldaţi sunt condamnaţi să moară de propriile lor mâini. Sursa: frontpress.ro

Teutoburg – locul in care Roma s-a oprit pentru totdeauna

Publicat de Criss


“Si a fost (Octavian Augustus) atat de afectat incat, pentru luni intregi, nu si-a taiat nici barba si nici parul, si, uneori, era vazut izbindu-se cu capul de ziduri, zbierand: ‘Quinctilius Varus, da-mi legiunile inapoi!’. Iar ziua dezastrului a fost rememorata de atunci, in fiecare an, ca una de doliu si plangere a celor disparuti in Germania” – Suetonius, “Vietile celor 12 cezari”, despre dezastrul Romei in fata triburilor germanice si criza de nebunie a imparatului roman la aflarea vestii infrangerii.

Aproape ca nu exista in istoria veche a Romei infrangere pe care temutii legionari sa nu o fi transformat, intr-un final, in victorie. Cartaginezul Hannibal, galul Vercingetorix, britanica Boudicca, batavul Julius Civilis, lusitanul Viriathus, dacul Decebal sau Ambiorix, liderul belgilor, sunt doar cateva dintre numele celor care s-au opus cu indarjire masinii de razboi romane. Nici unul, insa, nu a supravietuit inclestarii cu invincibilul colos latin. Si totusi, departe, in nordul intunecat al Europei antice, a existat un barbat a carui cutezanta nu a fost nicicand razbunata de Roma. Curajul sau si luptele sangeroase in care s-a antrenat au trasat o linie pe care niciun imparat roman nu a avut vreodata imprudenta sa o incalce. Nascut in mijlocul neintrecutilor luptatori germanici, calit in scoala de razboi romana, el a fost cel care a schimbat in mod decisiv istoria lumii… neinfrantul Arminius, regele neincoronat al barbarilor nordici. 

Roma VS triburile germanice – un razboi cat o istorie

Atunci cand legionarii romani si-au incrucisat pentru intaia oara armele cu nemilosii barbari din nordul Europei, era ultima decada a secolului al II-lea i.Hr. Triburile scandinave ale cimbrilor si teutonilor devastasera Galia si se pregateau de asaltul final asupra Romei. Circa 300.000 de barbari marsaluiau alaturi de familii catre Roma iar in intampinarea lor, Cetatea Eterna isi trimitea una dintre cele mai mari forte mobilizate vreodata, 12 legiuni (aproximativ 80.000 de luptatori) alaturi de care se aflau inca 40.000 de soldati din trupele auxiliare. In Batalia de la Arausio (sudul Frantei), din anul 105 i.Hr., comandantii Quintus Servilius Caepio si Gnaeus Malilus Maximus sufereau, insa, o infrangere umilitoare. Se spune ca aproape toti cei 120.000 de romani au fost ucisi pe campul de lupta, pierderile scandinavilor fiind infime, comparativ cu cele ale latinilor, circa 15.000 de razboinici. A fost doar decizia cimbrilor si a teutonilor de a-si divide fortele si de a se indrepta spre nordul Spaniei in loc sa isi mentina drumul spre Roma, pentru ca istoria sa capete alt curs.

Cu o armata de doar 40.000 de legionari in fata a 120.000 de teutoni, generalul roman Gaius Marius isi surprindea adversarii la Aquae Sextiae (Aix-en-Provence, Franta), in anul 102 i. Hr., si obtinea o victorie majora. 90.000 de victime din randul teutonilor si mai putin de 1000 din randul romanilor. Un an mai tarziu, in 101 i.Hr., grosul armatei barbare, reprezentat de cimbri, il infrunta pe acelasi Gaius Marius, la Vercellae (Galia Cisalpina). Dar victoria romana avea, din nou, sa fie una zdrobitoare. 140.000 de cimbri au fost ucisi, si peste 60.000 luati in sclavie. Din randul romanilor nu cazusera nici macar 1000 de oameni. Nu era, insa, decat inceputul unor infruntari care aveau sa dureze pana la caderea definitiva a Romei.

Timp de doua generatii, triburile germanice nu se mai intalnesc cu legiunile romane, asta pana in anul 58 i.Hr, atunci cand insusi Iulius Cezar este nevoit sa il infrunte pe temutul lider al suebilor, Ariovistus. Victoria a revenit romanilor care, la Colmar, reusesc sa respinga ofensiva barbara si sa porneasca razboiul care va duce, intr-un final, la cucerirea Galiei. Douazeci de ani mai tarziu, in anul 38 i.Hr., Marcus Vipsanius Agrippa, guvernatorul de atunci al Galiei, poarta din nou lupte cu suebii si ii impinge pe acestia pana la limita vestica a Rinului. Pe aici, Roma nu avea sa mai treaca niciodata granita. Atunci cand a incercat sa o faca, a regretat amarnic.



In schimb, ca o ironie a istoriei, mandra Cetate Eterna se pleca pentru prima data, in 409 d.Hr., in fata unui germanic… Alaric, gotul nascut in Dobrogea. Atunci cand Roma nu a mai fost decat un urias muribund, barbarii au fost cei care si-au impartit prada. Galia a fost invadata de franci, Britania de anglo-saxoni, Dacia de catre goti, pentru ca apoi, o ramura a acestora, vizigotii, sa se stabileasca in Spania, in timp ce ostrogotii si-au insusit, chiar si pentru putin timp, Balcanii. Vandalii au ocupat stravechea Cartagina si au ramas faimosi pentru salbaticia cu care au pradat Roma in anul 455. In acelasi timp, gepizii scandinavi stergeau pentru totdeauna din istorie sangerosul neam al hunilor si se stabileau in Panonia. Absolut toate aceste popoare erau de origine germanica. Iar cand, in anul 476, Imperiul Roman de Apus disparea odata cu ultimul sau imparat, Romulus Augustus, in fruntea defunctei puteri se instala Odoacru din neamul sciriilor, primul lider german al Italiei.



Arminius – simbolul germanilor liberi

Roma nu cunoscuse inca gustul amar al unei infrangeri decisive atunci cand Octavian Augustus prelua puterea in urma luptelor intestine ce zguduisera latinitatea dupa moartea lui Iulius Cezar. Prin cuceriri sau prin instalarea de lideri clientelari, Cetatea Eterna domina aproape intreaga lume cunoscuta, iar in fata celor 22 de legiuni, atat cat existau in vremea lui Augustus, nimeni nu putea opune o reala rezistenta. Sau cel putin, asa crezusera invincibilii, pana atunci, romani.

Urmand un obicei instaurat in randul barbarilor aflati sub influenta romana, cei mai multi lideri locali isi trimiteau urmasii la Roma, in speranta ca acestia, urmand o cariera militara, aveau sa obtina mult ravnita cetatenie si, implicit, sa se bucure de stilul de viata roman. Alaturi de ei, zeci de mii de barbari erau inrolati in trupe auxiliare pentru a apara granitele de rebeliuni interne sau de atacuri din exterior. La finalul unei cariere militare indelungate, ei ar fi urmat sa primeasca beneficii asemanatoare celor ale razboinicilor romani de cariera, o promisiune deloc de neglijat intr-o lume macinata de vesnicele lupte intertribale. In astfel de vremuri, in indepartatul trib al cheruscilor, se nastea, in anul 17/18 i.Hr., Arminius, fiul puternicului lord razboinic, Segimerius.

Urmand moda timpului, Arminius (numele real nu s-a pastrat, aceasta fiind forma sa latinizata) ajunge de timpuriu in serviciul Romei, urmand durele antrenamente ale legionarilor si devenind, la nici 20 de ani, ofiter in cadrul trupelor auxiliare. In decurs de doar cativa ani, geniul sau militar, dovedit cu prisosinta in luptele cu triburile germanice rebele, are ecou chiar si in Senat, iar tanarul cherusc primeste cetatenia romana si este investit cu titlul de cavaler. I se acorda chiar si comanda unui puternic corp de armata iar in fata i se asternea o cariera mai mult decat promitoare. Era tot ceea ce putea spera un tanar barbar ce isi parasea tribul pentru a imbratisa o viata in uniforma legiunilor Romei. Arminius visa, insa, la mult mai mult. Intre el si Publius Quinctilius Varus, unul dintre generalii preferati ai lui Octavian Augustus, se leaga o puternica prietenie, iar atunci cand, in anul 9 d.Hr., vestile privind o rebeliune a triburilor germanice, printre care si cel al cheruscilor, ajung la Roma, batranului general i se incredinteaza misiunea de reinstaurare a pacii. Sub comanda sa, imparatul numeste cele mai bune legiuni ale Romei ( a XVII-a, a XVIII-a si a XIX-a), si totul ar fi trebuit sa fie o demonstratie de forta in cel mai pur stil roman. Ironizand situatia, Augustus ii spunea atunci bunului sau prieten: „te-am trimis in Germania sa pescuiesti cu un carlig de aur”, aluzie directa la importanta legiunilor sale preferate. Nimeni nu banuia dezastrul ce avea sa vina. Nici macar incercatul Varus.

Generalul il cheama alaturi de el pe nimeni altul decat Arminius, iar atunci cand Segestes, tatal sotiei germanicului, il avertizeaza cu privire la iminenta tradare a cheruscului, Varus, pur si simplu, refuza sa creada zvonurile. Era ultimul avertisment pe care il primea. Dupa acesta, nu a mai fost timp pentru un altul. Aflat in plina campanie in Panonia, acolo unde lupta impotriva triburilor locale rebele, Arminius primeste vestea cu o nedisimulata bucurie. Mesagerii sai sunt trimisi de urgenta la Roma pentru a-l anunta pe Varus ca bunul sau prieten i-o va lua inainte intru evaluarea situatiei si pentru a analiza efectivele fortelor inamice. Quinctilius vede in acest gest unul de loialitate si, plin de incredere, nici nu vrea sa conceapa ca este atras intr-o capcana.

Ceea ce se intampla atunci in nordul Europei a ramas un mister pana in zilele noastre. Nimeni nu stie ceea ce l-a determinat pe Arminius sa intoarca armele impotriva Romei. Istoricii romani il acuza, la unison, de tradare, desi nu se sfiesc sa ii aprecieze calitatile de lider militar. Pentru cei mai multi dintre ei, cheruscul ar fi fost manat de ambitia nebuneasca de a uni toate triburile germanice sub propria conducere si de a opune romanilor un adversar pe masura. Istoricii germani din secolul al XIX-lea, manati poate de un nationalism exacerbat, considera ca Arminius a fost puternic miscat de suferinta propriului popor si ca, intors printre ai sai, a fost socat de umilintele, taxele covarsitoare si lipsurile la care fusesera supusi de catre latini. Acesta ar fi fost motivul care l-ar fi determinat sa renunte la o cariera de succes in armata celei mai mari puteri a vremii in favoarea unei lupte disperate pentru eliberare. Cert este, insa, ca pana la venirea romanilor, Arminius reusise sa uneasca triburile cheruscilor, marsilor, chattilor, bructerilor, chaucilor si al sicambrilor, vesnici adversari pana in acel moment. Cele 3 legiuni comandate de Varus, alaturi de 3 alae (cohorte auxiliare de cavalerie) si nu mai putin de 6 cohorte auxiliare, o forta numarand circa 25.000 de oameni, urmau sa infrunte, cat de curand, infernul.



Dezastrul Romei din Padurea Teutoburg

Atunci cand trupele auxiliare ale lui Arminius au facut jonctiunea cu grosul armatei lui Publius Quinctilius Varus, vestile aduse de cherusc pareau unele imbucuratoare. Dupa spusele sale, revolta nu era decat una superficiala iar rebelii nu reprezentau, nici pe departe, un pericol. Batranul general era incantat. Ar fi urmat doar un galop de sanatate iar laurii victoriei ar fi fost ai sai. Orbit de increderea in cherusc, el accepta itinerariul propus de acesta, chiar daca asta impunea o strategie atipica pentru legiunile romane. Instruite sa marsaluiasca in zone deschise, acolo unde ar fi putut rapid sa se aseze in pozitie de lupta, trupele romane se vad nevoite sa urmeze un anevoios drum prin intunecata padure Teutoburg. Nu numai ca ruta era una pe care orice comandant ar fi evitat-o, dar mai mult, drumul ingust ii silea pe romani sa mearga aproape in sir indian, efectivele lui Varus intinzandu-se pe o distanta apreciabila. Iar ca dovada ca sortii au fost din start impotriva batranului general, o ploaie torentiala, care a durat zile in sir, transformase ruta intr-o veritabila baie de noroi. Intr-un astfel de moment, Arminius cere permisiunea de a parasi tabara si de a pleca, din nou, in recunoastere. Varus accepta initiativa cheruscului fara sa cracneasca si este atat de increzator incat nu trimite nici macar o iscoada care sa verifice potentialele pericole. Fara sa stie, soarta sa fusese deja pecetluita. Germanul avea sa se intoarca, dar atunci cand a facut-o, a adus cu el prapadul.

Conform istoricilor romani Dio Cassius si Velleius Paterculus, primul atac al germanicilor a avut loc in zorii zilei, atunci cand nimeni nu se astepta. Mii de sageti si sulite s-au abatut din toate partile asupra coloanei romane ce se intindea pe mai bine de 15 kilometri. Desi legionarii cad cu sutele, miile de antrenamente le spun ca trebuie sa se aseze in pozitie de lupta. Le-ar fi trebuit, insa, ore intregi ca ultimii soldati sa ajunga alaturi de camarazii lor iar timpul era de partea barbarilor. Romanii nu reusesc decat sa se calce in picioare, afundandu-se, cal si calaret, in noroiul generat de ploaia ce parea sa nu se mai opreasca. Scuturile lor imbibate de apa sunt tot mai grele iar numarul muribunzilor crestea cu fiecare secunda. Dintr-o data, timpul pare sa incremeneasca in loc. Din intunecimile padurii se aude un strigat groaznic de razboi, urmat de urletele salbatice ale celor 15.000 de razboinici germanici. Era nimeni altul decat Arminius.



Romanii vad cum din intunecimile padurii incep sa apara siluetele impunatoare ale barbarilor inarmati cu sulite si topoare, armele traditionale ale germanicilor. Alergand turbati, ei se reped asupra legionarilor pentru ca, in acelasi timp, alte si alte mii de razboinici sa inconjoare neputincioasa armata a lui Varus. Luptele sunt de o ferocitate rar intalnita. In amalgamul de oameni, arme si noroi, pare ca nimeni nu mai poate face deosebire intre dusman si camarad. Este o batalie in care fiecare se gandeste doar cum sa scape cu viata. Mii de romani isi gasesc sfarsitul pana la caderea serii, iar germanicii par sa bata in retragere. Nu era, insa, decat o alta strategie a lui Arminius.

Varus organizeaza, la repezeala, o tabara de noapte, dar nimeni nu poate dormi. Ploaia cade tot mai puternic si fiecare roman este constient ca barbarii pandesc din spatele uriasilor copaci ai padurii Teutoburg. Sfatuit de centurionii sai, Varus decide sa contraatace la prima raza de lumina si sa isi croiasca drum catre cea mai apropiata zona neimpadurita. Abia atunci afla ca in intreaga padure au fost ridicate fortificatii puternice de lemn si valuri de pamant imposibil de trecut. Abia atunci intelege batranul general ca totul fusese planuit si organizat, pana in cel mai mic de detaliu, de luni intregi, de cel mai apropiat prieten al sau, Arminius.

Tentativa de spargere a blocadei esueaza lamentabil, iar romanii, goniti din urma de barbari, ajung intr-o alta zona extrem de bine protejata de arbori si de fortificatiile germanicilor. Comandantii stiu ca acum nu sunt decat niste simpli pioni in mana tradatorului Arminius. Luptele se dau in continuare cu salbaticie pana la apusul soarelui, iar barbarii parasesc din nou locul luptei in asteptare zorilor. Pentru Varus si oamenii sai nu mai exista decat o singura solutie, sa lupte cu disperare pentru a-si croi drum catre o mlastina din apropiere. Acolo, cel putin, ar fi putut sa isi alinieze putinii oameni ramasi. De data aceasta, latinii incearca un atac nocturn dar, atunci cand ajung la limita padurii, cu pierderi imense, isi dau seama ca au picat in ultima capcana. Intre padure si mlastina, pe o suprafata de aproximativ 100 de metri, Arminius sapase o veritabila transee, dublata de un val de pamant in spatele caruia se aflau mii de barbari inarmati.

Numonius Vala, comandant al unei divizii de cavalerie incearca sa scape prin fuga, dar este prins din urma si macelarit impreuna cu toti oamenii sai. Ceionus, un al comandant roman, se preda sperand ca va primi mila din partea germanicilor. Si el este ucis pe loc. Constient ca nu exista scapare, Varus alege sa moara intr-un mod onorabil, asemenea tatalui si bunicului sau. Batranul general, inconjurat de ultimii centurioni, se arunca cu pieptul dezgolit in propria sabie, gest urmat intocmai de ce mai multi dintre ofiteri. Lipsiti de aportul liderilor, legionarii nu mai sunt decat o prada usoara pentru barbari. Iar ceea ce a urmat intrece orice imaginatie. Aproape 20.000 de romani zaceau morti in urma celor trei zile de lupte. Putinii comandanti capturati au fost sacrificati zeitatilor locale si au fost arsi de vii pe ruguri improvizate sau au fost fierti in cazane imense. Zeii germanici nu cunoasteau mila. Soldatii cu rangul cel mai jos au fost, pur si simplu, luati in sclavie. Doar cativa norocosi, de ordinul zecilor, au reusit sa scape furiei barbare si sa se mai intoarca vreodata la Roma. Povestile lor aveau sa ingrozeasca Cetatea Eterna si sa il arunce pe imparatul Octavian Augustus intr-o nebunie temporara.

In Padurea Teutoburg, germanicii se lasasera cuprinsi de frenezia sangelui. Sute de cadavre romane au fost batute in cuie de copaci, iar Varus, nerecunoscut initial, este aruncat intr-un foc imens in care ardeau zeci de trupuri. Cativa dintre razboinicii care il urmasera pe Arminius ii deosebesc, insa, chipul dintre muntele de lesuri si il decapiteaza. Capul sau avea sa fie trimis regelui Maroboduus al marcomanilor, cea mai puternica si numeroasa factiune germana, pentru a-l convinge pe acesta sa se alature in razboiul contra Romei.

Neputinta romana si moartea lui Arminius

Socul resimtit la Roma a fost imens. Augustus instituie o zi de doliu care urma sa fie respectata, an de an, pentru totdeauna, in memoria mult iubitelor sale legiuni. Tot el decreteaza: niciuna dintre cele trei legiuni nu va mai fi refacuta vreodata, un fapt ramas unic in intreaga istorie romana. Cinci ani mai tarziu, Octavian isi da obstescul sfarsit iar fiul sau adoptiv, noul imparat, Tiberius, este decis sa stearga umilinta suferita in fata barbarilor germani. Cu o mobilizare exemplara, el ii incredinteaza generalului Germanicus, tatal viitorului imparat Caligula, conducerea a nu mai putin de 70.000 de oameni, sustinuti de o impresionanta forta navala. Triburile germanice rebele trebuiau sa dispara.

In cealalta tabara, Arminius era convins ca Roma nu va lasa nepedepsita cutezanta sa. In fond, cunoastea la perfectie tacticile si modul de gandire al dusmanilor sai. Tentativa de a-i atrage pe marcomani alaturi de el in razboi esueaza. Maroboduus refuza oferta cheruscului si trimite la Roma, in semn de pace, capul lui Varus. Acesta este si motivul pentru care intre cheruscii lui Arminius si marcomanii din Boemia incepe un razboi sangeros. Constient ca intr-un asemenea conflict nu poate exista neutralitate si ca nimeni nu poate fi considerat demn de incredere, rebelul incearca sa isi anihilize orice posibil adversar inainte de iminenta ciocnire cu o noua armata romana.

Cheruscii ies invingatori in fata mult mai numerosilor marcomani, asta gratie geniului militar al liderului lor si, in anul 15 d. Hr., anul imediat urmator mortii lui Augustus, ei se pregatesc de luptele cu legionarii lui Germanicus. La vederea impresionantei forte romane, ei aleg, insa, sa se retraga lasand loc atacatorilor. Rezistenta este marunta, bazata in special pe tactici de guerilla, iar generalul roman, in ciuda succeselor, stie ca razboiul nici macar nu a inceput. El reuseste, totusi, sa o captureze pe Thusnelda, sotia lui Arminius, insarcinata in acel moment cu unicul fiu al cheruscului, si sa elibereze o parte dintre romanii luati ca sclavi. La intoarcere, Germanicus ajunge pe locul bataliei din padurea Teutoburg, iar scena macabra il determina sa jure ca va razbuna moartea tuturor romanilor cazuti in acele fatidice zile. Scheletele inca atarnate de copaci, osemintele imprastiate pe kilometri intregi, unele mancate partial de salbaticiuni, sunt inmormantate cu onorurile cuvenite iar in cinstea eroilor latini este ridicat un monument de vesnica aducere aminte.

Anul urmator, 16 d.Hr., Germanicus pornea din nou campania impotriva germanilor. De data aceasta, Arminius nu avea sa mai fuga. Romanii sufera pierderi grele inca de la traversarea Rinului iar in Batalia de la Idistaviso (loc inca neidentificat), inclestarea se incheie nedecis. Numarul victimelor de ambele parti a fost, conform lui Cassius Dio, imens. O alta inclestare are loc in acelasi an, iar Germanicus reuseste sa puna pe fuga trupele barbare si sa recupereze doua dintre cele trei stindarde legionare pierdute de Varus. Ar fi fost nevoie de inca o lovitura si poate ca totul s-ar fi sfarsit. Alarmat probabil de pierderile uriase de vieti omenesti din randul romanilor, imparatul Tiberius ii cerea atunci generalului sau sa renunte si il chema de urgenta la Roma acolo unde sa ii atribuie o alta misiune, mai putin costisitoare. Si astfel, desi fusese nevoit sa se retraga pentru prima data, Arminius iesea, din nou, invingator. Ultimii prizonieri si ultimul vultur legionar nu au fost recuperati decat in anul 41 d.Hr., la peste 30 de ani de la Batalia din padurea Teutoburg, de catre Publius Gabinius, fratele lui Germanicus.

Si cum s-a intamplat de atat de multe ori in istorie, Arminius a fost doborat de catre adversarul la care se astepta cel mai putin, proprii sai oameni. Intr-o continua incercare de a uni triburile germanice, el starneste invidia tuturor fostilor sai aliati. Pana si barbarii se saturasera de atata varsare de sange. Arminius este considerat prea ambitios si prea puternic, astfel ca este ucis in anul 21 d.Hr., chiar in mijlocul tribului sau. Visul de uni neamurile nordice intr-un singur stat nu s-a mai indeplinit niciodata. In urma lui ramanea, insa, o Germanie care nu a mai fost cucerita nicicand de catre romani.



FACTS:

Thusnelda, sotia lui Arminius, a fost purtata prin Roma, in chip de prada, alaturi de alaiul triumfal al lui Germanicus. Ea nu am mai vazut niciodata Germania, iar fiul ei si al lui Arminius a fost trimis in arena gladiatorilor la doar 16 ani. Acolo si-a si gasit sfarsitul.

Batalia din padurea Teutoburg este considerata si astazi de catre istorici drept una dintre cele mai importante inclestari armate din Antichitate. Daca romanii ar fi patruns la vest de Rin si ar fi dominat, intr-un fel sau altul regiunea, istoria de astazi ar fi aratat cu totul si cu totul altfel.

Arminius a devenit un simbol al pan-germanismului inca din secolul al XV-lea, atunci cand Martin Luther ii readucea imaginea glorioasa in atentia contemporanilor. Tot el sustinea ca Arminius nu ar fi fost decat denumirea latina a germanului Hermman.

Inca de la inceputul secolului al XIX-lea, odata cu autoproclamarea lui Napoleon Bonaparte ca imparat roman al Frantei, Arminius a fost folosit ca o veritabila arma de propaganda de catre germani. Ei nu au uitat niciodata sa le reaminteasca francezilor latini de esecul suferit de catre romani in fata cheruscilor.

Locatia Bataliei de la Teutoburg a ramas necunoscuta pana in anul 1987, atunci cand un arheolog amator, britanicul Tony Clunn a descoperit cu ajutorul unui detector de metale mai multe monede romane din perioada imparatului Augustus precum si ramasite ale unor arme de origine latina. Se pare, astfel, ca lupta a avut loc la nord de actualul oras Osnabruck. Controversele cu privire la aceasta locatie continua, insa, intre istorici.

Clubul de fotbal, Arminia Bielefeld, a fost numit astfel in memoria celui care a fost Arminius. Sursa: Adrian Nicolae - Descopera.ro

India si Rusia finalizeaza proiectarea noului modul lunar

Publicat de Criss


Conform ziarului Indian Express, India şi Rusia au finalizat proiectarea unui al doilea modul desitnat orbitei Lunii, care urmează să ie lansat în 2011-2012.

Ziarul l-a citat pe Madhavan Nair, preşedinte al Organizaţiei Indiene pentru Cercetare Spaţială (ISRO), care ar fi declarat duminica trecuta în Bangalore că „Exact acum, proiectul a fost completat. Am avut o inspecţie comună cu oamenii de ştiinţă ruşi.” „Următorul pas va fi construcţia prtotipului, care va începe anul următor.” 

Chandrayaan 2 este cea de-a doua misiune lunară a Indiei care „consta dintr-un modul orbital şi un modul lunar care va transporta un sistem de aselenizare până pe Traiectoriea pentru Transfer Lunar (LTT)” a declarat oficialul indian.

Rusia este responsabilă pentru proiectarea şi construcţia unui aselenizator şi a unui vehicul lunar care va fi capabil să culeagă mostre de sol lunar, să le anaşizeze şi să trimită datele înapoi pe pământ ISRO şi Agenţia Spaţială Federală Rusă au semnat în noiembrie 2007 înţelegerea de a lucra împreună la proiectul Chandrayaan 2.

Lansarea cu succes a modulului Chandrayaan 1 la bordul rachetei PLSV-C11 de fabricaţie indiană a făcut din India cea de-a treia ţară asiatică care a trimis o spndă fără echipaj uman către cel mai mare satelit al Pământului, după Japonia şi China. Nava spaţială de 1304kg a fost echipată cu 10 instrumente ştiinţifice destinate studierii lunii de pe o orbită de 100km. Cinci dintre instrumente a foust contruite în India, în timp ce alte cinci au fost rezultatul cooperării cu Europa şi SUA.

Pe durata de doi ani a viitoarei misiuni, satelitul va realiza o hartă tridimensională detaliată a suprafeţei lunare şi va analiza compoziţia chimică a solului. Scoul primar este descoperirea apei, pe lângă magnesiu, aluminiu, siliciu şi titaniu, precum şi elementele radioactive radon, uraniu şi thoriu.

Şeful ISRO a declarat duminică faptul că 95% dintre obiectivele ştiinţifice ale Chandrayaan 1 au fost realizate în ciuda defectării unui dintre senzorii de la bordul modulului. Sursa: frontpress.ro

Trei acuarele atribuite lui Hitler, scoase la licitatie la Nurnberg

Publicat de Criss


Trei acuarele atribuite lui Adolf Hitler vor fi scoase la vânzare în septembrie, la Nürnberg, de casa de licitaţii Weidler, potrivit ziarului local Nürnberg Nachrichten, citat de AFP.

Aceste acuarele, semnate A. Hitler şi datând din anii 1910 şi 1911, vor fi scoase la licitaţie, cu un preţ de pornire de 3.000 de euro fiecare, pe 5 septembrie, la casa Weidler, cu sediul în Nürnberg, oraşul german în care au fost organizate marile mitinguri naziste din anii 1930 şi unde a avut loc celebrul proces de după cel de-al Doilea Război Mondial. Tablourile reprezintă o moară, micuţul oraş austriac Weisenkirchen in der Wachen şi o casă cu podeţ, pe marginea unui râu. Această casă de licitaţii, care a vândut deja, în aprilie, alte două acuarele atribuite lui Hitler, pentru suma de 32.000 de euro, nu a precizat numele actualului proprietar al tablourilor. 

În 2006, casa Weidler a vândut o altă pictură din tinereţea Fuhrer-ului, pentru suma de 11.000 de euro. Picturile lui Hitler au fost vândute în trecut pentru sume destul de importante. În 2006, au fost vândute în Marea Britanie 21 de tablouri, pentru suma de 118.000 de lire sterline (aproximativ 140.000 de euro), iar în aprilie, o serie de 13 tablouri pictate de Hitler în tinereţe a fost achiziţionată pentru 107.645 de euro. În tinereţe, Adolf Hitler dorea să se înscrie la Academia din Viena pentru a studia artele, însă candidatura i-a fost respinsă din cauza lipsei de talent. El a continuat să picteze, reproducând scene de pe cărţi poştale pe care le vindea turiştilor. Sursa: Gardianul

Oficial francez suspendat pentru “remarci rasiste”

Publicat de Criss


Un oficial francez a fost suspendat din funcţie pentru că ar fi făcut câteva comentarii “rasiste”, a anunţat Ministerul de Interne francez.

Paul Girot de Langlade, care avea funcţia de coordonator al unui proces de pace în insula franceza Reunion din Oceanul Indian, a făcut câteva remarci la adresa personalului de culoare de pe un aeroport în momentul în care a fost rugat să îşi goloească buzunarele. În timp ce era controlat, acesta ar fi spus că “este ca şi cum ai fi în Africa pentru că sunt numai negri”. 

Ministerul şi-a argumentat decizia susţinând că un asemenea comportament nu este în concordanţă cu “valorile Republicii”. Între timp procurorii au început şi ei o investigaţie.

Paul Girot de Langlade a mai fost acuzat şi condamnat in trecut pentru remarci insultătoare la adresa ţiganilor. Sursa: frontpress.ro

O cincime din Uniunea Europeana va fi musulmana pana in 2050

Publicat de Criss


Pana in 2050, circa 20% din Uniunea Europeana va fi musulmana, potrivit datelor publicate de The Telegraph, care sustine ca Marea Britanie, Spania si Olanda vor avea comunitati mai mari de musulmani intr-o perioada mai scurta de timp.

Publicatia precizeaza ca, in 2008, 5% din totalul populatiei in cele 27 de state ale Uniunii Europene era musulmana. Cresterea numarului de imigranti din tarile musulmane si rata scazuta a natalitatii in randul populatiei europene autohtone va face ca, pana in 2050, musulmanii sa reprezinte 20% din populatia UE.

Statistici colectate din diferite surse indica, de asemenea, ca Marea Britanie, Spania si Olanda vor avea o si mai mare proportie de musulmani intr-o perioada mai scurta. 

The Telegraph sustine ca Marea Britanie va fi, totodata, tara cu cei mai numerosi locuitori pana in 2060, urmand sa aiba 77 de milioane de cetateni.

Publicatia precizeaza ca datele stranse indica faptul ca politicienii nu reusesc sa faca fata incercarilor din ce in mai mari ale unei “bombe cu ceas demografice”.

Expertii sustin ca nu au existat dezbateri despre felul in care schimbarile de populatie vor afecta domenii diferite ale vietii, de la educatie la locuinte si de la politica externa la pensii.

De asemenea, politicienii nu acorda suficienta atentie integrarii imigrantilor, cu riscul aparitiei unor miscari sociale in urmatorii ani. Sursa: A.N. - HotNews.ro

Vona Gabor: “Ne deranjeaza cum isi traiesc viata tiganii”

Publicat de Criss


L-am întâlnit pe Vona Gabor (foto) la Tabăra EMI a tineretului maghiar din Ardeal care are loc la Gheorgheni. Liderul partidului Jobbik, considerat extremist, care a reuşit să trimită trei deputaţi în Parlamentul European, a fost invitat special la această tabără.

Cum aţi reuşit să ridicaţi partidul Jobbik încât să ajungeţi în Parlamentul European?

Am muncit foarte mult. Dar cel mai mult ne-a ajutat faptul că am fost singurul partid din Ungaria care a spus adevărul şi care a vrut să facă ceva pentru adevăr şi pentru dreptate. 

Credeţi că modul dumnea voastră de abordare, considerat extremist, poate prinde în UE?

Jobbik e un partid naţional, cum sunt foarte multe în Europa. În Ungaria, suntem singurul partid naţional. Faptul că cineva e mândru de etnia sa maghiară nu înseamnă că e extremist. Nu ştiu dacă felul nostru de a face politică va fi apreciat în Europa, dar în Ungaria este. Şi pentru noi acest lucru e cel mai important.

Cine finanţează partidul?

În campania din 2002, când am candidat într-o alianţă cu un alt partid, am primit un sprijin minim de la guvern. Un alt venit vine de la donaţiile oamenilor. Sunt şi câţiva furnizori, nu foarte mari, care ne mai donează bani. În anii trecuţi am învăţat cum să creăm lucruri mari din sume mici.

Care mai e statutul Gărzii Maghiare? A intrat în legalitate?

Faptul că Garda a fost desfiinţată de tribunal nu înseamnă că a funcţionat ilegal, ci doar că actualul guvern nu respectă legile. Dacă ţara sau guvernul nu asigură dreptul de autoapărare, atunci fiecare are dreptul de a-şi asigura asta pentru sine. În limita legalităţii.

V-ar plăcea să extindeţi Garda Maghiară şi în Transilvania?

Nu e după ceea ce-mi place mie. Important e ce vor secuienii. Dacă ei aşa simt, că au nevoie de o organizaţie de autoapărare, atunci noi sigur le vom fi alături.

Aţi avut o poziţie foarte clară faţă de ţigani. Aveţi ceva cu ei?

Noi avem probleme cu infracţiunile. Nu avem probleme cu ţiganii pentru că au pielea mai închisă la culoare. Ne deranjează cum îşi trăiesc viaţa în Ungaria. Modul lor de viaţă constă, în mare parte, din ajutoare sociale şi din infracţiuni. Societatea maghiară nu mai poate munci permanent pentru unii care trăiesc pe spinarea altora. Cred că această problemă este cunoscută şi în România.

Cunoaşteţi, probabil, şi conflictele de la Sâncrăieni, cu maghiarii care i-au alungat pe ţigani din sat. Consideraţi că au procedat bine?

Nu cunosc detaliile acestei poveşti, deci nu pot da declaraţii.

Cum îi consideraţi pe români?

Aş fi foarte bucuros dacă şi maghiarii din Ungaria, dar şi politicienii din Ungaria ar avea atâta conştiinţă naţională pe cât este în români şi în politicienii români din ţara aceasta.

Ce înseamnă a fi patriot, a fi naţionalist?

Pentru mine este ceva natural. Câteodată, când aud această întrebare, mă uit nedumerit. Pentru mine, dacă cineva se naşte maghiar şi este mândru de acest lucru, şi aşa îşi trăieşte viaţa, este atât de natural pe cât îi respect şi îi iubesc pe părinţii mei.

Consideraţi că tineretului îi lipseşte sentimentul naţional?

Este dificil pentru că nu cunosc situaţiile din toate ţările din lume. Eu numai despre Ungaria incompletă pot să vorbesc, acolo unde şi trăiesc. În sensul acesta, probabil că acolo este cea mai proastă situaţie. Şi noi de aceea existăm, ca din ultimii să ajungem primii. Pentru ca tineretul din Ungaria să dea exemplu de conştiinţă naţională şi dragoste pentru ţară atât pentru cei din ţară, cât şi maghiarilor din afara hotarelor.

Care e idealul dumneavoastră?

Care e cea mai mare dorinţă? Aş dori ca, într-o zi, toţi maghiarii să trăiască într-o singură ţară unită. Sursa: Cora Munteanu - Evenimentul Zilei

Chavez il acuza pe ministrul israelian de Externe ca pregateste un atac asupra Venezuelei

Publicat de Criss


Preşedintele venezuelan, Hugo Chavez (foto), l-a calificat drept “nebun de extremă-dreapta” pe şeful diplomaţiei israeliene, Avigdor Lieberman, apreciind că declaraţiile sale privind prezenţa unor celule ale Hezbollah în Venezuela pregătesc terenul pentru un atac.

Ministrul israelian de Externe, “care este un hoţ şi un nebun de extremă-dreapta”, afirmă că există “celule teroriste ale Hezbollah în America Latină, că există celule teroriste” în partea venezuelană a peninsulei La Guajira, zonă frontalieră dintre Venezuela şi Columbia, a afirmat Chavez sâmbătă. 

În opinia sa, Lieberman “pregăteşte terenul pentru a ataca, în orice moment, teritoriul venezuelan”.

Într-un interviu pentru cotidianul columbian El Tiempo publicat la 30 iulie, Lieberman îl acuzase pe preşedintele Chavez că dă dovadă de antisemitism şi de colaborare cu “aripile radicale ale islamului”.

Ministrul israelian răspundea astfel unei întrebări privind dovezile pe care ţara sa susţine că le deţine cu privire la existenţa unor celule ale mişcării şiite libaneze Hezbollah în Venezuela şi în peninsula La Guajira.

“Avem suficiente elemente care ne arată o colaborare între aripile radicale ale islamului şi Hugo Chavez”, declarase Lieberman în interviu. Sursa: Merdiafax

Vadim nu are bani de campanie electorala

Publicat de Criss


Cu putin timp inainte de startul campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale, Corneliu Vadim Tudor se confrunta cu o problema majora: lipsa sponsorilor.

Jurnalistii de la Inpolitics sustin ca niciun afacerist nu si-a manifestat pana acum disponibilitaea de a finanta partidul lui Vadim Tudor.

De fapt, se pare ca cele cateva oferte timide de sponsorizare au fost refuzate de conducerea partidului, pentru ca veneau din partea unor personaje considerate dubioase, iar Vadim nu a dorit sa riste. 

Mai mult, conform unor surse din partid, in acest moment, in fondul de campanie exista zero lei, zero bani si nicio perspectiva.

In aceste conditii, nu se stie nici cate afise si bannere vor putea fi tiparite, iar de aparitii televizate nici nu se pune problema, singura varianta de campanie ramanand deplasarile electorale, adica o campanie tip om la om. Sursa: Ziare.com

Comportamentul rasist pe stadioane poate provoca sfarsitul meciului

Publicat de Criss


In cadrul primei sedinte a Comitetului Executiv al Federatiei Romane de Fotbal (FRF) din sezonul competitional 2009/2010, au fost validate deciziile Comitetului de Urgenta al FRF adoptate de la ultima sedinta a FRF, cea mai importanta referindu-se la completarea Regulamentului Disciplinar al FRF cu cateva precizari in legatura cu comportamentul rasist pe stadioane.

Articol Unic:

“In situatia in care un arbitru constata existenta unui comportament rasist, in sensul dispozitiilor prezentului regulament, in interiorul stadionului sau este informat asupra acestuia de al patrulea oficial, arbitrul va actiona dupa cum urmeaza: 

a) va opri meciul in conformitate cu dispozitiile Legii 5 din Legile Jocului si va solicita efectuarea unor anunturi prin statia de amplificare a stadionului, prin care va solicita de indata a acestui comportament;

b) daca, dupa reluarea jocului, comportamentul rasist nu va inceta, arbitrul va suspenda jocul pentru 10 minute si va solicita jucatorilor sa se retraga la vestiare. Pe durata suspendarii, vor fi efectuate anunturi prin statia de amplificare a stadionului, prin care va solicita incetarea de indata a acestui comportament;

c) daca, dupa reluarea jocului dupa suspendare, comportamentul rasist nu va inceta, arbitrul va fluiera sfarsitul jocului.

2. Cu ocazia masurilor mentionate la lit. a)-c) de mai inainte, arbitrul va fi asistat de observatorul de joc prin intermediul celui de-al patrulea oficial, pentru a stabili daca comportamentul rasist a incetat.

3. Arbitrul va fluiera sfarsitul jocului numai daca masurile mentionate la lit. a)-b) de mai inainte nu au condus la incetarea comportamentului rasist si numai dupa evaluarea impactului asupra securitatii jucatorilor si a spectatorilor ca urmare a sfarsitului prematur al jocului.” Sursa: emaramures.ro

Cazul Blackwater: Irakieni din Bagdad omorati “pentru distractie”

Publicat de Criss


Erik Prince (foto), 40 de ani, fondatorul companiei americane de securitate Blackwater Worldwide, este acuzat de doi foşti angajaţi de „uciderea unor irakieni pentru distracţie“, de trafic de armament şi de asasinarea mai multor colaboratori ai FBI care urmau să ofere informaţii amănunţite despre el.

Declaraţiile celor doi bărbaţi, care au cerut să rămână anonimi, pretinzând că au fost ameninţaţi cu moartea, au fost făcute sub jurământ în cadrul unui proces din Virginia, deschis de rudele unor irakieni ucişi de gărzile companiei. 

Adevărată armată privată, Blacwater Worldwide, cu sediul în Carolina de Nord, a avut un contract de multe milioande de dolari pentru a proteja Ambasada americană de la Bagdad şi oficiali americani aflaţi în misiune în Irak.

Administraţia americană nu a mai reînnoit contractul după ce a expirat în luna mai. Guvernul de la Bagdad a criticat dur compania privată de securitate, după ce angajaţi ai acesteia au ucis, în septembrie 2007, 17 civili irakieni.

„Cruciat creştin antimusulman“

Din declaraţiile celor doi martori mai reiese că Erik Prince „se consideră un cruciat creştin, a cărui misiune este să elimine musulmanii şi credinţa islamică de pe glob“.

În acest scop, el ar fi folosit în Irak persoane cu aceeaşi viziune de supremaţie a creştinismului, „îndemnându-i pe aceşti oameni să profite de orice ocazie pentru a ucide irakieni“.

Cei doi foşti angajaţi ai companiei mai susţin că Prince câştigă în continuare sume fabuloase în urma traficului de armament neconvenţional din SUA către Irak, folosindu-se în acest scop de avionul personal. Sursa: Adina Şuteu - Adevarul

Rusia va initia a doua etapa de teste pentru submarinele de tip Nerpa

Publicat de Criss


Conform declaraţiilor unui subsidiar al şantierelor Amur, cea de a doua etapă de testare a submarinelor de atac tip Nerpa (accidentate sever în cadrul primei faze a testelor) a fost iniţiată ieri.

Ca urmare a unor reparaţii costisitoare, navele de acest tip au fost relansate la apă în Marea Japoniei pe data de 10 Iulie. Primul pas al noilor teste a fost completat luni. 

„Inceputul celei de a doua etape a fost pe 31 iulie”, a declarat un oficial al docurilor de reparaţii Vostok din oraşul Bolshoz Kamen, unde este in prezent principalul submarin. Conform aceleiaşi surse, la borul submarinului a fost instalat un echipament suplimentar pentru verificarea performanţelor şi pentru optimizari, în condiţiile în care testele vor dura cel puţin două săptămâni.

Pe data de 8 noiembrie 2008, în timp ce submarinul efectua teste în Marea Japoniei, sistemul automat de stingere a incendiilor a fost declanşat accidental, depunând gaz mortal în cabinele echipajului. Numarul fatalităţilor a fost de 3 marinari şi 17 muncitori de pe şantier. La momentul respectiv, la bordul navei se aflau 208 persoane (dintre care 81 erau marinari).

Ulterior reparaţiilor în valoare aproximativă de 60 milioane USD, submarinul a fost considerat din nou apt pentru teste la apă înainte de a fi încredinţat Marinei Ruse. Până la sfârşitul anului 2009, acesta va fi închiriat Marinei Indiene sub denumirea de INS Chakra. Conform indiciilor, India ar fi plătit 650 milioane USD pentru a închiria pe 10 ani sumbarinele de tip Nerpa cu un deplasament de 12.000 de tone, care fac parte din clasa Akula II a submarinelor cu propulsie nucleară. Această clasă de submarine este considerată ca cea mai puţin zgomotoasă şi ca cea mai preiculoasă clasă de submarine ruseşti. Sursa: frontpress.ro

India construieste 100 de nave de razboi

Publicat de Criss


India vrea sa isi dezvolte puterea navala si anunta ca va construi 100 de nave de razboi in urmatorii 10 ani. Santierele navale lucreaza deja la 32 de nave si submarine si va continua cu 75 de portavioane, distrugatoare si fregate.

Modernizarea fortelor navale indiene este vazuta ca necesara de guvernul de la New Delhi din cauza influentei pe care o are China in apele din regiune. Aceasta are de trei ori mai multe nave decat India, informeaza Financial Times. 

Oficialii indieni sunt ingrijorati, deoarece China si-a extins controlul in Oceanul Indian si Marea Arabiei, dupa ce Pakistanul si Sri Lanka i-au permis sa ancoreze in porturile lor.

Fortele navale indiene se dezvolta cel mai rapid, fiind in acest moment a cincea putere maritima din lume. India are 120 de nave si a lansat recent un submarin nuclear.

India si-a dezvoltat si propriile capacitati de construire a navelor pentru a nu depinde de alte tari intr-o situatie de criza. Oficialii militari spun ca acest lucru era o necesitate strategica. Sursa: Ziare.com

Cetate dacica de aparare, descoperita la Buzau

Publicat de Criss


O cetate dacica de aparare, datand din secolul I i.Hr., a fost descoperita de arheologi in satul Tarcov, din comuna buzoiana Parscov.

Din primele cercetari ale arheologilor reiese ca cetatea, avand forma unei cochilii de melc, avea rol de aparare si supraveghere a depozitelor de sare de pe valea raului Buzau, scrie Jurnalul. 

“Este o descoperire arheologica de exceptie care denota buna organizare a triburilor dacice, dar si modul lor de existenta, fortificarea unor varfuri muntoase de care traiau pur si simplu agatati”, spune Doina Ciobanu, directorul Muzeului judetean Buzau.

Potrivit acesteia, Cetatea de la Tarcov facea parte dintr-un complex fortificat din zona Carpatilor de Curbura, format din Cetatea de la Carlomanesti, capitala a uniunii de triburi si cea de la Gruiu Darii, comuna Pietroasele, folosita drept cetate de cult. Sursa: Ziare.com

Stravechi sanctuar al nimfelor, descoperit in Bulgaria

Publicat de Criss


O echipa de arheologi bulgari a anuntat descoperirea unui sanctuar antic in centrul tarii, un loc in care era celebrat misteriosul cult al nimfelor din vremuri stravechi.

Sanctuarul a fost scos la lumina la Nicopolis ad Istrum, in apropiere de Veliko Tarnovo si se anunta de pe acum una dintre cele mai mari descoperiri arheologice ale acestui an. 

„Pana acum, nu aveam cunostinta despre acest cult decat din imaginile sterse de pe mondele antice din vremea imparatului Septimius Severus si din cateva inscriptii datand din aceeasi perioada”, afirma Plavina Valdkova, liderul echipei de arheologi.

Cercetatoarea bulgara sustine ca sanctuarul este primul de acest fel descoperit in Bulgaria. Sapaturile vizau vechiul sit arheologic din Nicopolis ad Istrum, muncitorii care trebuiau sa instaleze o conducta de apa catre satul Resen identificand sanctuarul din pura intamplare.

Adoratorii nimfelor din vremuri stravechi isi au originea, conform arheologilor, in Grecia Antica, acolo unde aceste creaturi mitologice se credea ca fac parte din suita unor zei majori precum Zeus, Hera sau Afrodita. Sursa: Descopera.ro

Pe urmele mormantului pierdut al lui Gingis Han

Publicat de Criss


La opt sute de ani de la moartea lui Gingis Han, legendarul conducator al Imperiului Mongol, oamenii de stiinta incearca sa localizeze mormantul marelui lider, cu ajutorul tehnologiilor vizuale avansate. Emblematicul conducator a fost ingropat cu mare taina in anul 1227, intr-un mormant nemarcat de pe teritoriul Mongoliei.

Gingis Han a certut sa fie inmormantat fara semne distinctive, conform obiceiurilor practicate in tribul sau. Dupa deces, trupul i- a fost returnat in Mongolia, in Khentii Aimag, locul sau natal, unde multi presupun ca se afla ingropat in apropierea Raului Onon, pe raza muntelui Burkhan Khaldun. 

Potrivit legendei, escorta funerara a executat pe loc pe oricine a intalnit pe drum, pentru a pastra secretul locului de ingropaciune si, in plus, un rau a fost deviat peste mormantul lui Gingis Han pentru a face imposibila descoperirea lui (la fel ca in cazul regelui sumerian Gilgamesh si al lui Atilla Hunul).

Acum, Yu-Min Lin Lin si cativa colegi spera sa se poata folosi de tehonologiile avansate de cercetare vizuala si analitica disponibile in cadrul Institulului Californian de Telecomunicatii si IT pentru a identifica mormantul liderului mongol si a coordona o analiza arheologica neinvaziva a zonei unde se crede ca acesta este inhumat.

Lin spera sa restranga zona probabila a locului de ingropaciune la o regiune restransa si apoi sa foloseasca radare de penetrare subterana, inductia electromagnetica si magnetometria pentru a desfasura teste non-destructive si neinvazive. Echipa va lucra apoi cu specialistii departamentului ingineresc al Institutului din California pentru a dezvolta algoritmii viziuali care sa permita crearea unor reprezentari tridimensionale de mare rezolutie ale sitului. Sursa: Descopera.ro

Totalul afișărilor de pagină

Feed

Powered by Descopera Travel

dictionar-roman.com

căutare personalizată

Caricatura zilei!!

caricaturi,benzi desenate,caricatura zilei

Vremea în Bârlad!!

.